Chestionarul ESG al clientului: limita din 2027

Dacă ești director financiar într-o companie care nu are obligația de a raporta informații de sustenabilitate, aproape sigur ai primit în ultimii doi ani chestionare ESG: de la clientul mare căruia îi livrezi, de la grupul din străinătate sau de la banca care te finanțează. Fiecare vine în alt format și cu alt termen și cere date pe care nu le colectează nimeni în companie. Până acum, nicio regulă nu spunea câte informații are voie să ceară clientul.

Din 2027, o astfel de regulă există și te protejează pe tine, ca furnizor.

Ce se întâmplă pe 10 noiembrie 2026

Regulamentul delegat (UE) 2026/1563 al Comisiei, din 3 iulie 2026, rescrie standardele europene de raportare a sustenabilității (ESRS). Articolul 3 este scurt și clar: regulamentul intră în vigoare la 10 noiembrie 2026 și se aplică exercițiilor financiare care încep la 1 ianuarie 2027 sau după această dată. Pentru exercițiile care încep în 2026, companiile care raportează pot alege între standardele vechi și cele noi, dar trebuie să precizeze în raport ce variantă au aplicat.

Comisia Europeană estimează că noile standarde reduc cu peste 60% numărul punctelor de date obligatorii și cu peste 70% numărul total al punctelor de date, cu o scădere a costurilor de raportare de peste 30% pe companie.

Pentru companiile care raportează, asta e o ușurare. Pentru celelalte, adică pentru marea majoritate a firmelor din România, contează o altă prevedere, despre care se vorbește mult mai puțin.

Plafonul lanțului valoric

Directiva (UE) 2026/470, cunoscută ca Omnibus I, a introdus în Directiva 2013/34/UE noțiunea de „întreprindere protejată”: o întreprindere care, la data bilanțului, a avut în exercițiul financiar precedent cel mult 1.000 de salariați în medie și care se află în lanțul valoric al unei întreprinderi care raportează.

Pentru o întreprindere protejată, directiva prevede trei lucruri:

1. are dreptul să refuze informațiile cerute peste setul standard;
2. orice clauză contractuală contrară nu este obligatorie;
3. clientul care raportează se poate baza pe o autodeclarație a furnizorului ca să stabilească dacă acesta este întreprindere protejată.

Cât de mare e setul standard? Regulamentul delegat (UE) 2026/1560, tot din 3 iulie 2026, stabilește standardul voluntar de raportare și spune la articolul 3 alineatul (2) că plafonul cuprinde numai punctele de date din anexa II la acel regulament. Standardul are un modul de bază (B1–B11) și unul cuprinzător (C1–C9), iar pentru companiile cu cel mult 10 salariați unele puncte de date sunt opționale. Articolul 4 precizează că plafonul se aplică exercițiilor financiare care încep la 1 ianuarie 2027 sau după.

Unde plafonul NU se aplică

Aici apar cele mai multe confuzii, așa că o spunem clar: plafonul privește cererile de informații făcute în scopul raportării de sustenabilitate cerute de directivă. Textul spune explicit că nu afectează cererile de informații făcute în alte scopuri și că nu impune nimănui din lanțul valoric obligația de a furniza informații de sustenabilitate.

Practic: chestionarul pe care ți-l trimite banca pentru evaluarea riscului de credit are alt scop și nu intră sub plafon. Considerentul (5) din Regulamentul 2026/1560 spune că instituțiile de credit, firmele de asigurări și celelalte instituții financiare „sunt încurajate” să își limiteze pe cât posibil cererile. Sunt încurajate, nu obligate, așa că chestionarele băncilor nu vor dispărea în ianuarie.

Și cine mai raportează, până la urmă?

Omnibus I a ridicat semnificativ pragul. Raportează întreprinderile mari care depășesc 450 de milioane de euro cifră de afaceri netă și 1.000 de salariați în medie în exercițiul financiar; trebuie îndeplinite ambele condiții, nu doar una. Statele membre trebuie să transpună directiva în dreptul intern până la 19 martie 2027.

Ce face directorul financiar în următoarele luni

• Fă lista cererilor ESG primite în 2026. Notează pentru fiecare cine a cerut, ce anume și cât a durat răspunsul. Fără această listă nu ai argumente în discuția cu clientul.
• Verifică dacă ești întreprindere protejată. Criteriul este numărul mediu de salariați din exercițiul precedent, pe entitate: cel mult 1.000. Pentru majoritatea companiilor românești răspunsul e evident, dar notează cifra.
• Pregătește autodeclarația. Directiva îi permite clientului să se bazeze pe ea ca să te încadreze. Cu cât o trimiți mai devreme, cu atât discuția e mai scurtă.
• Verifică contractele în derulare. Clauzele ESG care depășesc plafonul nu vor mai fi obligatorii pentru exercițiile care încep din 2027. Nu trebuie să renegociezi acum toate contractele, dar la următoarea reînnoire ai un argument.
• Tratează separat cererile băncii și pe cele ale clienților. Li se aplică reguli diferite.
• Păstrează datele pe care le-ai strâns deja. Consumul de energie, emisiile și datele de personal rămân utile în licitații, la finanțare și în due diligence.

În concluzie

Perioada în care fiecare client mare putea cere orice se încheie. Pentru exercițiile care încep în 2027 există un set standard, dreptul de a refuza ce depășește acest set și regula că o clauză contractuală contrară nu este obligatorie. Până atunci ai de pregătit patru lucruri: lista cererilor, numărul de salariați, autodeclarația și verificarea contractelor.

Dacă vrei să trecem împreună prin cererile ESG pe care le primești și să vedem ce rămâne de răspuns și ce nu, scrie-mi „lanț valoric” și stabilim o oră de diagnostic online, cu un sumar scris la final.

Cătălin Mazilu, FCCA, CIA — Managing Partner, Mazilu & Partners

Surse (consultate la 9 noiembrie 2026):

Regulamentul delegat (UE) 2026/1563 al Comisiei din 3 iulie 2026 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2023/2772 — eur-lex.europa.eu

Regulamentul delegat (UE) 2026/1560 al Comisiei din 3 iulie 2026 (standardul voluntar și plafonul lanțului valoric) — eur-lex.europa.eu

Directiva (UE) 2026/470 din 24 februarie 2026 (Omnibus I) — eur-lex.europa.eu

Comisia Europeană, comunicat din 3 iulie 2026 privind standardele revizuite — finance.ec.europa.eu