16 noiembrie 2026 · Cătălin Mazilu, partener coordonator
Raportarea IFRS către grup: ce se schimbă în 2027
Din 2027 se aplică IFRS 18, iar comparativul din primul pachet este exercițiul care se închide acum. Ce înseamnă pentru o filială din România.
60 de minute online cu partenerul · gratuit, fără obligații · sumar scris în cel mult trei zile lucrătoare
Dacă ești director financiar într-o filială românească a unui grup străin, lucrezi de ani buni cu două seturi de cifre. Unul pleacă la ANAF și la registrul comerțului. Celălalt pleacă la grup, lunar, pe un format care nu seamănă cu primul. Între ele stă un fișier de retratare pe care, de regulă, îl ține o singură persoană din echipă.
Anul care se închide acum e ultimul în care fișierul acela poate rămâne cum este.
Două seturi de reguli, nu unul
Se confundă des, așa că merită spus răspicat: raportarea IFRS către grup nu este reglementată de dreptul contabil românesc. Reglementările conforme cu IFRS, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016, se aplică, potrivit articolului 1 alineatul (2), societăților listate pe o piață reglementată, entităților cu capital de stat vizate de Ordinul nr. 666/2015 și altor entități obligate prin lege. O filială obișnuită, nelistată, nu intră acolo. Ea intră, prin punctul 3 din reglementările aprobate prin Ordinul nr. 1.802/2014, în categoria entităților nelistate, iar contabilitatea se ține „în limba română și în moneda națională” — articolul 3 alineatul (1) din Legea contabilității nr. 82/1991.
Consecința practică e mai importantă decât pare: pachetul de grup e o obligație contractuală, nu una legală. Nimeni din afară nu îți verifică maparea — auditorul grupului verifică ce i se trimite, nu cum s-a construit.
Ce se schimbă la 1 ianuarie 2027
IFRS 18 înlocuiește IAS 1 și se aplică exercițiilor care încep la 1 ianuarie 2027 sau după, cu aplicare anticipată permisă. Pentru o filială cu exercițiu calendaristic, primul pachet afectat e cel pe 2027 — iar comparativul lui e exercițiul 2026, cel ale cărui conturi se închid în săptămânile următoare.
Contul de profit și pierdere capătă o structură impusă: cinci categorii — exploatare, investiții, finanțare, impozit pe profit, activități întrerupte. Exploatarea e categoria reziduală: ce nu intră în celelalte intră acolo, oricât ar fi de neobișnuit. Practica de a scoate elementele „excepționale” din rezultatul operațional se închide.
Apar două subtotaluri definite: profitul din exploatare și profitul înainte de finanțare și impozit. Până acum, „profitul din exploatare” nu era un indicator definit de IFRS, iar fiecare grup îl calcula altfel. De la 2027 e o linie normativă — deci instrucțiunile de raportare primite de la grup se vor schimba, iar liniile din pachetul de consolidare vor fi altele.
Cele cinci retratări care produc cele mai multe surprize
- Leasingul. La statutar, bunurile în leasing operațional stau „în conturi de evidență din afara bilanțului”, iar ratele sunt cheltuială (punctul 218 din Ordinul nr. 1.802/2014). IFRS 16 cere activ al dreptului de utilizare și datorie pentru aproape toate contractele peste 12 luni. Sediile și flota schimbă totalul activelor și gradul de îndatorare.
- Impozitul amânat. Nu există în reglementările naționale — nici concept, nici cont în planul de conturi. În pachetul IFRS se calculează de la zero, pe toate diferențele temporare, inclusiv pe cele create chiar de retratările de mai sus. E cea mai ușor de uitat și cea mai greu de reconstituit retroactiv.
- Deprecierea creanțelor. Național, ajustarea se face „cu ocazia inventarierii la sfârșitul exercițiului financiar” (punctul 353). IFRS 9 cere pierderi de credit așteptate, de la recunoașterea inițială — deci provizion și acolo unde la statutar nu există niciunul.
- Beneficiile angajaților. Național, provizionul se constituie dacă obligația e prevăzută în actul constitutiv sau în contractul de muncă (punctul 381). IAS 19 impune metoda unităților de credit proiectate și actualizarea la fiecare perioadă. Unde contractul colectiv prevede prime de pensionare, diferența e sistematic materială.
- Veniturile. Național, momentul e ancorat în documente — factură, situație de lucrări, proces-verbal de recepție (punctul 446). IFRS 15 cere descompunerea contractului în obligații de performanță și alocarea prețului pe fiecare, indiferent cum se facturează.
Moneda, unde se pierd cele mai multe ore
Contabilitatea se ține în lei, imperativ. Moneda funcțională din IAS 21 e însă o constatare de fapt — moneda mediului economic principal —, nu o alegere de politică contabilă. Dacă moneda funcțională a filialei e euro, în logica pachetului de grup tranzacțiile în lei devin tranzacții în monedă străină: exact invers față de statutar. De aici vine o bună parte din diferențele pe care nimeni nu le poate explica în ianuarie.
Ce face directorul financiar până la 31 decembrie
- Cere grupului instrucțiunile de raportare pentru 2027. Dacă nu există încă, întreabă când vin — răspunsul îți spune cât timp ai.
- Pune pe hârtie maparea planului de conturi analitic pe cele cinci categorii. Unde o linie nu se poate aloca, e un cont care trebuie despicat — în 2026, nu în 2028.
- Verifică dacă impozitul amânat se calculează pe toate retratările, nu doar pe cele evidente.
- Documentează raționamentul pe moneda funcțională. O pagină, cu faptele.
În concluzie
IFRS 18 nu schimbă cât câștigă compania. Schimbă forma în care se arată, iar forma se construiește din conturile pe care le închizi acum. Filialele care intră în 2027 cu o mapare scrisă vor trata tranziția ca pe o reclasificare. Celelalte, ca pe o reconstrucție, în plin sezon de audit.
Dacă vrei să trecem împreună prin pachetul tău de raportare către grup și prin maparea lui, scrie-mi „raportare de grup” și stabilim o oră de diagnostic online, cu un sumar scris la final.
Cătălin Mazilu, FCCA, CIA — Managing Partner, Mazilu & Partners
Surse (consultate la 16 noiembrie 2026):
IFRS 18 „Presentation and Disclosure in Financial Statements”, data de aplicare și structura categoriilor — ifrs.org
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016, articolul 1 alineatul (2) — static.anaf.ro
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, punctele 3, 7, 218, 353, 381 și 446 — static.anaf.ro
Legea contabilității nr. 82/1991, articolul 3 — static.anaf.ro
IFRS 16, IFRS 15, IFRS 9, IAS 19, IAS 12 și IAS 21 — ifrs.org
Despre autor
Cătălin Mazilu, FCCA, CIA, auditor financiar (CAFR), partener coordonator Mazilu & Partners. Lucrează în audit din 2010 și a coordonat misiuni de audit statutar, audit intern și raportare de grup pentru companii din România. Mai multe despre noi.
Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește analiza situației concrete a companiei.
Diagnosticul gratuit de 60 de minute
60 de minute cu partenerul: aflați ce aveți de făcut și în ce ordine
O discuție online, fără nicio obligație: ce cerințe legale are compania, de la ce exercițiu, ce riscuri vedem și ce merită pregătit acum. În cel mult trei zile lucrătoare primiți un sumar scris de 1–2 pagini. Sumarul nu este un raport de audit.
Știți deja ce vă trebuie? Cereți o propunere →

Cătălin MaziluPartener coordonator · FCCA, CIA
Programare online
Sunt afișate doar intervalele disponibile, de luni până vineri, între 08:00 și 20:00 (ora României), cu cel puțin o zi înainte.
Alegeți ora în calendarProgramarea se face pe pagina Microsoft Bookings, care se deschide într-o filă nouă.
Sau 15 minute la telefon, fără calendar: +40 767 57 31 57, luni–vineri 08:00–20:00. Răspunde partenerul.